Acest site folosește cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptare a politicii de utilizare a cookies-urilor
+40 769041200
secretariat@cnfms.ro

”Efectele adverse indirecte ale pandemiei se vor vedea mulți ani de acum încolo și nu pot fi cuantificate exact”

Conferința Națională de Farmacoeconomie și Management Sanitar

Consum redus de medicamente, suspendarea parțială a plății pe performanță în spitale, mai puțin pacienți sunt o parte din efectele adverse indirecte ale pandemiei asupra sistemului sanitar românesc și toate acestea vor avea un ecou mulți ani de acum încolo este de părere Dr. Lorenzovici László, medic economist, director general al Hospital Consulting, prima companie din România specializată în consultanță privind managementul sanitar și analiza economică pentru spitale, și președinte al Conferinței Naționale de Farmacoeconomie și Management Sanitar (CNFMS). Toate aceste subiecte vor fi dezbătute în cadrul celei de a VII-a ediții a CNFMS, care în acest an se va desfășura online, conținând un program diversificat și ambițios ce vine în întâmpinarea așteptărilor celor care au participat și au apreciat edițiile anterioare.  Conferința va avea loc în perioada 8-9 octombrie 2020 și se va bucura de participarea specialiștilor din țară și din mai multe țări ale Europei Centrale și de Est, precum și din partea Organizației Mondiale a Sănătății. Într-un interviu acordat Revistei Health, Dr. Lorenzovici László a oferit mai multe detalii despre cea de a VII-a ediție a CNFMS.

Reporter: O nouă ediție a CNFMS este gata să înceapă. Cum se va desfășura ediția din acest an având în vedere restricțiile cauzate de pandemie?

Dr. Lorenzovici Lazslo: On-line. Câștigăm accesibilitate și mulți participanți. Pierdem un pic din interactivitate.

Rep.: Ce va aduce nou, ca și teme, ediția din acest an?

L.L.: În cadrul modulului de Farmacoeconomie vom avea o prezentare interesantă pe domeniul HTA  (n.red.-Health Technology Assessment) cu mai mulți reprezentanți din Europa Centrală și de Est, fiecare țară încearcă să facă pași înainte pe raționalizare în economie sanitară, și va fi o masă rotundă pe un subiect legat de pragul de cost effectiveness, adică până la ce nivel merită statul să-și asume rambursarea serviciilor/produselor/ tehnologiilor medicale și peste ce nivel nu.

Vor fi abordate ultimele schimbări în bine ale sistemului de punctaj HTA, pentru că noi nu avem un sistem de HTA ci doar un sistem de scoring de punctaj. Mai nou, studiile locale sunt punctate, cele care dau șansa să se dezvolte domeniul de economie sanitară. România are nevoie de dezvoltarea acestui domeniu pentru că orice am dori să implementăm nu se poate dacă nu există cunoștințe și știință la nivel local. În cadrul modulului de Management Sanitar  avem confimarea unui speaker de la Centrul de management sanitar din Budapesta, profesor Gaal Peter, despre modalitățile de abordare a plăților informale de către reglementator, adică cum se poate diminua fenomenul.

Directorul biroului OMS din Barcelona, Dr. Tamas Evetovits, va susține o prezentare despre protecția pacienților de povara financiară a bolii. Iar al treilea subiect mare este revenirea la plata pe performanță și efectele adverse.

Rep.: În ce măsură subiectele vor surprinde și impactul pandemiei asupra funcționării sistemului de sănătate?

L.L.: Impactul pandemiei este major asupra spitalelor, asupra pieței de medicamente, a sănătății publice în general. A bulversat sistemul sanitar și mai multe țări, printre care și România, au luat măsuri radicale. S-a suspendat parțial plata pe performanță care are mai multe efecte adverse.

Efortul financiar al spitalelor pe de o parte a crescut și pe de altă parte s-au făcut și economii despre care nu se vorbește. Trebuie să spun că la majoritatea spitalelor economiile sunt mai mari decât costurile suplimentare.

Rep.: Puteți să dezvoltați ideea?

L.L.: Da, de exemplu s-au făcut mai puține protezări de șold și o proteză de șold este mult mai scumpă decât o mască. Faptul că am luat mai multe măști și dezinfectanți, care sunt ieftine, da, este o cheltuială în plus, dar prin neutilizarea anumitor medicamente, dispozitive și implanturi scumpe s-au făcut economii, ele fiind scumpe. Per total, spitalele au făcut economii.

Bineînțeles că s-au amânat anumite intervenții care nu sunt urgențe, dar care au avut impact asupra calității vieții oamenilor. Pe de altă parte s-a oprit aproape de tot screeningul. Dacă în trecut s-au descoperit pe lună, spre exemplu, 1000 de cazuri de un anumit cancer, acum probabil s-au descoperit poate un sfert. Dar asta nu înseamnă că ceilalți bolnavi nu există! Există și dezvoltă forme avansate de cancer, care devin netratabile sau tratamentul ulterior este mult mai costisitor și scade speranța de viață și calitatea vieții. Efectele adverse indirecte ale pandemiei se vor vedea mulți ani de acum încolo și nu pot fi cuantificate exact. Mergem cu presupuneri doar. Cel mai repede se vede în cazul companiilor farmaceutice pentru că a scăzut consumul de medicamente pe anumite boli autoimune sau oncologice.

Însă se poate spune că sunt și anumite efecte pozitive ale pandemiei. Datorită conștiinciozității populației bolile infecțioase uzuale au scăzut.

Rep.: Cum vă explicați această reducere a consumului de medicamente?

LL.: Să luăm, spre exemplu, oncologia. Există mereu pacienți care ies din schema de tratament prin deces, sau unii se vindecă. Dar dacă nu intră în locul lor alți pacienți pentru că nu există contact medic-pacient, nu există investigații/screening sau nivelul lor este mult mai scăzut, atunci clar scade consumul de medicamente. Ce este interesant, ținând cont că avem acest sistem de clawback volatil sau flotant statul nu face economii, ci o să scadă valoarea taxei clawback. Mereu când clawback-ul crește sau scade credem că companiile au de pierdut sau nu. Nu este așa deoarece vânzările tuturor companiilor nu sunt afectate la fel și atunci unii au de câștigat mai mult, alții mai puțin, fie că crește clawback-ul sau că scade. Acum sunt companii unde există îngrijorare pentru că au scăzut vânzările într-un ritm mai mare decât scăderea clawback-ului. Pe de altă parte, scăderea presiunii consumului de medicamente pe buget deschide oportunitatea să se admită noi molecule pe listă. Beneficiul indirect al acestei scăderi a pieței este că noi pacienți ajung să aibă acces la medicamente fără să crească presiunea pe clawback, care ar duce la dispariția anumitor medicamente etc. Bineînțeles, dacă lucrurile revin la normal anul viitor atunci presiunea va fi enormă pe bugetul de medicamente și clawback-ul va crește în ritm accelerat.

Rep.: Accesul îngreunat al pacienților la servicii de sănătate este considerat un efect advers?

L.L.: Aici discutăm de două aspecte: s-a schimbat și comportamentul pacienților și al personalului medical. Din păcate, pacientul a devenit un inamic în multe instituții publice sau private. Adică orice pacient este un potențial pericol. În momentul în care personalul din sistemul de sănătate consideră că pacientul este un pericol începe să păstreze distanța, nu cheamă bolnavul la control, bolnavul este operat dar nu prea este supravegheat. S-a ajuns la această isterie în masă ca bolnavii să fie neglijați. Nu a reușit sistemul de sănătate și personalul să gestioneze echidistant această pandemie, ambii au intrat în extreme. Pe de altă parte, și bolnavii au intrat într-o extremă, considerând unitățile sanitare un pericol. Adică dacă te duci la medic, la spital, crezi că ai șanse să te întorci nu cu una, ci cu două boli, dar și cu COVID. Acest pericol a existat și înainte cu infecțiile nosocomiale, doar că nu a fost conștientizat de populație în așa măsură.

Acum, multe cazuri se rezolvă telefonic. Are și acest aspect anumite avantaje și trebuie să înțelegem, din punct de vedere al managementului sanitar, că medicul care stă la dispoziția pacientului, personal sau prin telefon, trebuie plătit și trebuie recunoscut acest lucru. Din acest punct de vedere Casa de Asigurări de Sănătate din România a reacționat pentru că a permis raportarea serviciilor realizate prin telefon.

Rep.: În ce măsură putem vorbi de un anumit grad de complexitate a cazurilor rezolvate în spital în această perioadă?

L.L.: Complexitatea medie a cazurilor a crescut. De ce? Eu dacă am 1000 de pacienți pe lună, 500 cazuri mai simple și 500 mai complexe, dacă cazurile mai simple nu mai vin la spital pentru că se rezolvă prespitalicesc spitalul rămâne cu cazurile grave pe care le rezolvă – urgențe, accidente majore, AVC-uri- și atunci ICM-ul (n.red.-indicele de complexitate a cazurilor-indice de case-mix) a crescut semnificativ la multe spitale.

Fiind plata pe performanță suspendată spitalele primesc veniturile istorice, dar și acest lucru diferă de la județ la județ. Spre exemplu, sunt județe unde spitalizarea de zi se plătește pe istoric și alte județe unde se plătește pe realizat. Pe ambulatoriul de specialitate nu se plătește istoricul pentru că acolo nu există contract pe buget. Deci spitalele cu ambulatorii mari efectiv au rămas fără bani, au bani doar pentru o parte din salarii. Atunci când s-a luat decizia suspendării plății pe performanță legiuitorul nu s-a gândit la plata ambulatoriului și a angajaților de acolo.

Aveți nevoie de ajutor?
Te rugăm să consulți Nota de informare privind prelucrarea datelor cu caracter personal, înainte de a iniția o conversație.